- parazitísm
- s. n.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
parazitism — PARAZITÍSM s.n. Formă de relaţii între două organisme de specii diferite, în cadrul căreia un organism foloseşte celălalt organism, parţial sau în totalitate, ca mediu necesar de viaţă; mod de viaţă specific paraziţilor (1). ♦ fig. Faptul de a… … Dicționar Român
paratrofie — PARATROFÍE, paratrofii, s.f. (biol.) Formă de parazitism în care energia necesară pentru dezvoltarea unui microorganism este furnizată de gazdă. – Din engl. paratrophy. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 paratrofíe s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
semiparazitism — SEMIPARAZITÍSM s.n. Mod de viaţă al organismelor semiparazite. – Semi + parazitism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 semiparazitísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SEMIPARAZITÍSM s.n.… … Dicționar Român
endoecie — endoecíe s. f., art. endoecía, g. d. endoecíi, art. endoecíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ENDOECÍE s.f. (biol.) Folosire a cavităţilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinţă de către indivizii altei specii … Dicționar Român
forezie — FOREZÍE, forezii, s.f. Transportare a indivizilor unei specii de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relaţii de parazitism. – Din fr. phorésie. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 forezíe s. f … Dicționar Român
periokie — PERIOKÍE s.f. (biol.) Formă de parazitism în care paraziţii se găsesc în microclimatul ambiant al omului (haine, locuinţe); periparazitism. [Et. incertă]. Trimis de LauraGellner, 20.07.2005. Sursa: DN PERIOKÍE s. f. formă de parazitism în care… … Dicționar Român
PARASITISME — Dans la biosphère, deux types de transferts d’énergie entre organismes vivants sont dominants: la prédation , qui met en jeu des systèmes proie prédateur, et le parasitisme , qui met en jeu des systèmes hôte parasite. Dans les deux cas, un… … Encyclopédie Universelle
cioacă — CIOÁCĂ, cioace, s.f. 1. Fiecare dintre cele două console orizontale ale războiului de ţesut, fixate pe stâlpii din mijloc şi pe care se sprijină vatalele. 2. (arg.) Balivernă. ♢ expr. (fam.) A se ţine de cioace = a se ţine de glume, de şmecherii … Dicționar Român